Midnight’s Daughter and Moon’s Son

girl playing violin in moon light

The one born at midnight

met the son of the Moon -

it came natural

and expected

the stars had it knitted

in the locks of the Milky Way -

it was unthought of

and

Her dark eyes sparkled in the light of his smile

 His growing smile

until it filled the night sky.

It was his day

that evening

and in the night that followed

at midnight

she knew.

michal-karcz03

My soul to take

AncaSky:

“Beauty is a manifestation of secret natural laws, which otherwise would have been hidden from us forever.” – JWG

“Beauty is not caused. It is.” – ED

Originally posted on paula gecan photography:

“Beauty of whatever kind, in its supreme development, invariably excites the sensitive soul to tears” – Edgar Allan Poe

2014-04-05 21.12.42rsz2014-04-05 21.21.00rsz2014-04-06 00.02.45paper2014-04-05 21.15.28rsz

View original

Din Elegiile Adolescenței

Elegia butoiului

Câți morți au stat la masa asta

câți încă vor mai sta la ea

bând vinul rubiniu din coasta

martirului de cafenea

**

răpus și tăvălit prin curte

spre beciul ca un buzunar,

butoaie mari, butoaie scurte

ca viața cursă în pahar,

**

vom fi și noi închiși în scânduri

poșirci sau vinuri mai de soi,

băuti de zei, goliți de gânduri

ca un butoi în alt butoi.

 

20130915_12

AG by Paula Gecan Photography

Moartea citește ziarul, spunea el atunci în versuri.

- Eu nu știu de aveam mai mult de 14 ani -

Am vrut să i-l iau din mână, să-mi pot adânci eu privirea în slovele acelea.

L-am luat și m-am așezat pe butoiul cu cep intact.

Pe a treia pagină, în stânga-sus, hârtia poroasă își ținea colțul printr-o gaură făcută de vreo țigară uitată între degetele noduroase ale morții; că ei îi luasem ziarul.

Am căutat repede un alt colț, negăurit, unde să-mi pot elibera vorbele ce le citeam în fum.

Smoking man

Elegia Fumatului

Câți decedați au stat la masă cu jupânul

câți încă vor mai adormi cu teamă

fumând țigara iute din plămânul

eroului din primitoarea cramă

**

ucis de cutii cartonate,

de sticla din plastic cu spirtul

inimă, plămâni afumate

țigări cu filtru, fără filtru

**

vom fi cu toți-nchiși în reci cartoane

de la-mpuțite sau prea aromate

fumați de zei, arși de sutane

ca țigări de țigări fumate.

Smoking woman

Monday’s Moon

hannah_chu

My darling, you can’t see it,

can you?

How like the moon you are

both

so timid and

in yourselves

Mostly hiding from the world.

But,

there are those moments

when both of you

are full

and it’s impossible to look

away.

You are beautiful.

Nathan Spotts

Photos: Hannah Chu & Nathan Spotts

Yesterday’s Knowledge is Today’s Data

A few days ago I had a hard time leaving the office; Snowden’s phone intervention at Austin’s SXSW got me to thinking…

We used to love to know. We used to care about knowledge inheritance, we used to be passionate about it. We used to buy books, read them and discuss upon them. We used to take pride in how fast we could answer correctly any given questions, we used to feel ashamed for not having the right answer from the top of our head, at the respective moment.

pyramid

Sometimes I get the feeling that today, knowledge is saturated in historical memory and becomes displaced by information; I cringe at the idea that today we have memory without history, that today we simply have data.

I find myself frowning and raising my eyebrow noticing that after all these years, after such evolutionary process, data triumphs over knowledge. Are we really closing our eyes at the catastrophe that’s just around the corner?

Surely this is not the end of the world and civil society will not collapse; we will still go to restaurants and cultural shows, we will still take our children to schools and invest in their education. Our lives will abound in stacks of information, in any form we want, on whatever device we want, to serve any interest we have. But we will have lost context and meaning, won’t we?

The outsourcing path we chose in business to protect the financial gains resembles the path we’re taking in the way we use the information, in the way we store and use it: we outsource our memory to the cloud and to the multitude of web sensors all over the world, but what are we gaining?

Surely I am not the only one who thinks that this procedure, this path that we’re so confident in, is turning us, every day, into dull, flat, less interesting people with a blunted intellect.

It’s been extensively discussed about the unbearable, not to mention rude habit people have these days: to hold their devices handy when out with friends, acquaintances, or business partners. I used to condemn this unmannered gesture until I came across the person who was unable to tie two words together without help from his buddy Google.

I got to thinking: are we losing our thinkers, is the world becoming an information hoarder?

Eyes Wide Shut

 EWS-a

eyes wide shut

haos într-un mesaj imens… o parte din el…

o provocare sinceră… una care va aduce după sine o liniște mormântală, zicea…

dar și-a asumat asta și mi-a scris

despre el și „traiectoria” lui

despre iubirile lui

pe care puțini le cunoșteau…

mai degrabă îi cunoșteau iubitele.

***

introducere în visul lui

zicea că atunci când te gândești obsesiv la ceva, te bântuie și în vis

nu-ți dă pace… te ajută foarte puțin… te ucide și

te ține ucis

obsesii… vinovate

cu toții le avem… puțini le povestim

zicea

nu știa de ce-mi scria mie

simțea că se deschide mie într-un punct și că eu mă deschideam cât să-i fac lui loc

să înțeleg ce e înlăuntrul lui

– insera multe zâmbete în rânduri –

***

vis – rezultatul unor stimuli reali care provoacă conștiința în timpul somnului

***

mă visase

mă visase după pozele unde purtam o mască de carnaval

după cât de altfel sunt și după cum când găsesc ceva „altfel”

îmi pun întrebări și vreau să aflu mai mult

să „profit”, probabil obraznic… să întreb, să scriu, să aflu

să construiesc o imagine cu cât mai multe detalii fără ca celălat

să observe… fără ca celălat să poată fi ipocrit.

o fată îi povestise despre mine

despre mine drept „a BITCH that really leads and knows how to SEDUCE”

credea eronat că-s suflet pentru sufletul unui prieten de-al lui

mi-a scris că știind astea, atunci când m-a văzut

în orașul lui

a năvălit peste mine cu camera foto

să aibă cât mai mult

apoi, îmi zicea, că l-am surprins cu mesajul meu ce i-l trimisesem atunci, pe loc

în care-i spuneam de acele priviri

pe care zicea că le-a evitat cât a putut…

ne-am scris, am vorbit, mi-a trimis poze, a învățat că sunt altfel…

și a simțit că e ok să… vorbim?

***

prezența mea îi provoca valuri de plăcere – în inbox, vizual, sms, surprize

și mi-a scris despre al său vis

 EWS-c

eyes wide shut era printre filmele lui preferate

– cred că mai e –

femei care greșesc și apoi se pierd, în alegeri, în emoții și tăcere vinovată

femei frumoase… cu bărbați care iubesc… femei cu lexic… femei care nu au „lacune”

femei care călătoresc… care au iubiți și trăiesc elegant

femeile ALTFEL

femeile care iubesc vinovat

***

îmi studiase pozele – ai o grămadă de poze, îmi scrisese

o mulțime în costume și multe cu oameni faini, oameni lângă care păream foarte mândră… apoi pozele făcute de el

apoi pozele cu masca

***

„adaugă-mi o oră împreună și o voi adăuga la fericirea-mi”, mi-a spus că i-am spus atunci

asta i-a provocat un vis, stimuli… 100&

*****

vis

se făcea că stabilisem să ne vedem în orașul meu

că-și aduce aparatul foto să se poată ascunde după el și să înțeleagă că am o mască…

dar dedesubt sunt eu… așa cum visa el că sunt

haine frumoase, părul prins în coadă

în care port haine pe care el le alesese de la distanță

în care știam amândoi că de doar o oră… că ne vom revedea a doua zi… că se termina cu răspuns la un joc… și că am fost amândoi de acord că merita din plin

***

a ales haine frumoase… fără lenjerie intimă…

eu totuși am ales să-mi aducă o pereche… pe care să o port a doua zi… să-l fac să simtă că am fost și că eram vinovați față de cei cu care urma să ieșim la un ceai sau la o poveste…

***

ne-am văzut a doua zi… a fost o „plăcută vină” și s-a trezit cumva că e un vis obraznic… că sunt ALTFEL…

că uneori obsesiile au nevoie să fie împărțite cu cineva care gândește la fel

pentru un ego imens, pofticios și pretențios

probabil nu ne-am mai văzut apoi, zicea, dar nu uitase nimic

iar pozele făcute atunci

îi arătau uneori

visul lui

***

în post scriptum a spus

visul rămâne… uneori se repetă

actorii sunt aceiași, chiar dacă nu se iubesc

schimbă decorul și acțiunea

și zâmbesc satisfăcuți

actorii buni se caută tot timpul și rareori joacă împreună

când o fac

vorbim despre cele mai bune filme

EYES WIDE SHUT

EWS-b

Limitless Love

Love in black and white

Put on that comfortable robe; yes, the one that hugs your body so smooth… let your hair loose because the sight of your neck makes me go insane. I’ll just sit in my armchair and watch you.

Pour yourself that bubbly wine you love so much and don’t forget the slippers to keep those fantastic legs warm. Take three books with you, not one and never two – I remember dear, I remember how much you dislike sitting under your skylight with just one book handy; and two is for the dead. That little table you have there is always smiling between words, sounds, and tears of grapes. In the morning though, nothing makes you happier than that walnut oolong tea with little bites of caramel. No, no milk to spoil it.

Oh, how I’ve missed you… sitting here and watching you move, hearing you breathe, the swishing sound of your robe floating through the air… your perfume makes me want to close my eyes, but I can’t allow that just yet, I need to see for longer, you’ve been away for too long… and now you’re back, and I’m back.

We’re in that place called love and through this place of love move peacefully all places; yes is a world, and in this world of yes live all places. Love is the place where all now turns when.

Love… nothing false or possible is love; love is imagined, and therefore limitless. Just as yes is to if, love is to yes.

Love in white and black

Photos – Paula Gecan 

Rusește

Russian dream

Rusește am visat cum soarele ardea nesfârșirea albă; scăpărau firmiturile de oglindă spartă sub crivățul incitat de plecăciunile serviabile ale copacilor, aerul strălucea prin fărâmele de zăpadă tăioasă ce sfârtecau orice bucată de piele descoperită de blănuri. Caii galopau frenetic, doar goana nebună îi mai ținea în viață.

Rusește, visul înainta pe câmpia mărginită de cerul topit în îmbrățișarea pământului lipsit de contur; sania, ca o nălucă luneca în urma cailor, părea că nici nu atinge josul, părea că-i purtată de fulgi, nu de cai, către o destinație unde focul viu și băutura tare vor colora prea-albul peisaj. Inima șoptea mărunt o rugăciune fără vreun dumnezeu care să o asculte.

Rusește un acordeon își umfla burduful, o balalaikă-și mângâia treimea corzilor, iar corul de vocale susținea vârtejul fulgilor înnebuniți. Minutele se prelungeau în agonia câmpiei și începeau să apară siluete negre înrădăcinate-adânc în pulberea albă, mereu netezită de vânturi.

Cerbi maiestuoși săltau neatingând zăpada, încurajând galopul în spume al cailor. Răsuflarea înghețată a saniei devenea tot mai vizibilă odată cu licărirea luminilor cătunului ascuns sub cupola albă a iernii.

Rusește, dimineața învârtea în ceaiul aromat. Sentimentele sunt la fel de inocente precum armele albe.

Rusește

Photos – Paula Gecan

For Now I Am Winter

Perhaps there is a link

between the temperature outside

and the feelings that bathe the heart.

For now I am winter.

There is certainly a communion

between our bodies

and the Full Moon -

the seas and the rivers turn red

crazed by passions

sometimes lived in dreams

even by creatures

other than lunatic humans.

wolf-moon-black-white

The Full Moon in winter belongs to the wolves

just as our watery substance belongs to the Full Moon

just as seas

foamy in their neuralgic tides

press their bodies onto the flesh of the shore

over and over

the watery snow melts rivers in seas.

Perhaps for some

- hot heats up

cold freezes down -

certainly for others there is a measure

of compensation

to neutralize or to grow

one

or the other

burning heart -

For now I am winter. 

First Photo – Paula Gecan 

Doors

Through the Door

The door is nothing but a possibility

to discover

or to hide

it’s the action of choice;

so don’t just stand there, contemplating endlessly

and choose.

No matter your choice

the present moment is what you gift

yourself

the priceless moment of your breath

breathing your life.

Open the door and embrace the future

or close the door  and relive your past

but know

the latter is a waste of present.

Go through any door that opens?

be curious, if you are

and go through

but be honest with yourself,

make honesty the hand that opens doors.

Photo – Paula Gecan 

Previous Older Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 74 other followers