Floarea Călătoare

 

Dimineața era veselă chiar dacă începuse cu un pic de plâns din nori; fix asta le-a făcut deliciul melcilor – în fiecare dimineață sar printre ei, printre mari și printre mici, că părăsesc verdele răcoros al ierbii pentru cafeniul-cenușiu al potecii.

Ziceam, dimineața era veselă; soarele se distra suflându-și vântul peste pui de nori abia spălați pe ochi. Micul dejun stătea uitat în frigider căci Enele meu drag s-a dat greu dus de pe perna mea. Și am ieșit, mână în mână, să sărim peste melci și să coborâm de pe deal.

 

Roses

Pe parbrizul mașinii stătea o floare de grădină cu trei capete; era roz și parfumată, parcă puțin obosită de la călătoria ei din grădină pe parbrizul mașinii mele. Am zâmbit înainte să pot înțelege ce vedeam și buzele mi s-au mișcat în interogație tot înainte să pricep la ce priveam.

„Tu?” – ”Nu…”

Am întins mâna și am eliberat-o de sub ștergătorul ce-o ținea la vedere. Am luat-o cu mine în vale și am tratat-o ca pe o entitate demnă de toată vânzoleala pe care, nebănuit, o provocase. Era înainte de weekend.

Azi e uscată, dar amintirea ei rămâne, la fel ca gestul acelui misterios care a vrut să-mi înveselească ziua și mai tare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s